Treceți la conținutul principal

Mi-e dor..

Să mă plimb cu tălpile goale prin iarbă.
Să atârn într-un hamac.
Să desfac o pungă cu pufuleți.
Să plutesc în mare.
Să bag mâna în nisip.
Să te îmbrățișez.
Să adorm cu o carte pe piept.
Să îți spun o poveste.
Să te ascult.
Să mănânc cocoșul unui pepene roșu.
Să stau sub o stropitoare.
Să aud zgomotul ploii.
Să privesc răsăritul soarelui.
Să dorm o oră la prânz.
Să râd cu gura până la urechile tale.

Să...
mai departe completați voi. Lucruri care vă fac un pic mai fericiți.


Comentarii

danplux a spus…
Să aud tunetele și pregătirea de ploaie a naturii.
Să beau însetat apa rece de la izvorul din munte.
Să sorb prima gură din cafeaua de dimineață.
Să adorm înlănțuit, dar nu în lanțuri.

Postări populare de pe acest blog

Sindromul Borderline

Tulburarile de personalitate borderline ocupa zona incerta dintre patologia psihica si normalitate, persoanele ce prezinta astfel de tulburari nu sunt bolnave mintal, dar nici deplin normale. Desi lipsesc date definitive, incidenta tulburarii de personalitate borderline este de 1 pana la 3%, la nivelul populatiei mondiale. Ca si in cazul altor afectiuni psihice, cauzele tulburarii de personalitate borderline sunt complexe. Numele a aparut in urma teoriilor din anii ’40 – ‘50 cand se considera ca afectiunea era la granita (border) dintre nevroza si psihoza. Aceasta viziune nu mai reflecta gandirea prezenta. In fapt, anumite grupuri de psihanalisti fac presiuni pentru schimbarea denumirii, inlocuindu-l cu tulburarea reglarii emotionale.

Termenul “borderline” desemneaza stari intermediare intre schizofrenie si nevroza.

Sindromul borderline (sau marginal) are o evolutie cronica, ondulanta. Este un sindrom comparativ cu o nevroza, deosebit de durabil, intens, polimorf, rezistent la tratament…

Gust de iubire

m-aș izola,
cu tine,
într-o iarnă
cu gust
de iubire...




Reflecții

Mi-ar plăcea să mă uit în urmă și să spun ca nu regret nimic! Doar că realitatea nu este așa. Sunt multe lucruri pe care le-aș face altfel decât le-am facut. Dar cred că este mai constructiv să mă uit înainte. Știu ce mi-am propus să fac mâine. Știu încotro mă îndrept și ce vreau să obțin. Dar mai mult decât orice, știu ce fel de om sunt. Iar luptele, eșecurile, palmele primite de la viață, m-au transformat, arătându-mi că trebuie sa fiu mai bună. Încă învăț și încă încasez lovituri, iar asta mă ambiționează și mai mult. Îndrăznesc să mă bat cu imposibilul!