Treceți la conținutul principal

Inimi obosite

Sunt inimi care îmbătrânesc mai repede decât restul corpului. Există, de asemenea, inimi care rămân tinere în carcase obosite de timp.
Sunt suflete care stau în genunchi în corpuri înalte, perfecte. Există, de asemenea, suflete drepte și  în corpuri cocoșate de poveri repetate.
Până acum, am forțat niște lucruri, chiar și maturitatea. Într-o pasă proastă, am recitit Micul Prinț și a fost pentru mine un act aproape terapeutic.  Am încetat să stau cufundată în gânduri negative. Am început să am recunoștință pentru tot ce mi se întâmplă. Am încetat să am temeri. Am încetat să alerg după cai verzi pe pereți sau fericire.
Nu e nimic ușor și nu există o rețetă pentru atingerea unei stări anume. Creierul nostru ne face mult bine și mult rău. Ne poate obosi inima. Dacă reușim să ținem un filtru interior, păstrând în noi întâmplările și vorbele frumoase, respectiv blocând întâmplările și vorbele urâte, va fi mult mai bine. Dacă vom disipa din gânduri, idem. Dacă vom conștientiza că prezentul e singura entitate în care trăim, vom sări într-o treaptă superioară a viețuirii, clipă de clipă. Omul fericit nu are trecut. Omul nefericit are doar (inițial am scris doare în loc de doar) trecutul. Când spun fericire, mă refer la amalgam cu bucurii și suferințe, la călătorie sincronă cu timpul prezent, nicidecum la vreo stare adiabatică, neperturbată de nimic rău.
Felul în care percepem fiecare lucru într-o anume zi ne dictează felul în care percepem și trăim întreaga viață. O inimă rămâne tânără prin uimire de orice, detașare, iubire dezinteresată, joc. Un suflet rămâne drept prin recunoștință, iertare, dăruire, facere de bine, acceptare, umilință. De regulă, dacă cele două sunt la parametri grozavi, corpul va rămâne și el în formă excelentă, mult și bine.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Sindromul Borderline

Tulburarile de personalitate borderline ocupa zona incerta dintre patologia psihica si normalitate, persoanele ce prezinta astfel de tulburari nu sunt bolnave mintal, dar nici deplin normale. Desi lipsesc date definitive, incidenta tulburarii de personalitate borderline este de 1 pana la 3%, la nivelul populatiei mondiale. Ca si in cazul altor afectiuni psihice, cauzele tulburarii de personalitate borderline sunt complexe. Numele a aparut in urma teoriilor din anii ’40 – ‘50 cand se considera ca afectiunea era la granita (border) dintre nevroza si psihoza. Aceasta viziune nu mai reflecta gandirea prezenta. In fapt, anumite grupuri de psihanalisti fac presiuni pentru schimbarea denumirii, inlocuindu-l cu tulburarea reglarii emotionale.

Termenul “borderline” desemneaza stari intermediare intre schizofrenie si nevroza.

Sindromul borderline (sau marginal) are o evolutie cronica, ondulanta. Este un sindrom comparativ cu o nevroza, deosebit de durabil, intens, polimorf, rezistent la tratament…

Reflecții

Mi-ar plăcea să mă uit în urmă și să spun ca nu regret nimic! Doar că realitatea nu este așa. Sunt multe lucruri pe care le-aș face altfel decât le-am facut. Dar cred că este mai constructiv să mă uit înainte. Știu ce mi-am propus să fac mâine. Știu încotro mă îndrept și ce vreau să obțin. Dar mai mult decât orice, știu ce fel de om sunt. Iar luptele, eșecurile, palmele primite de la viață, m-au transformat, arătându-mi că trebuie sa fiu mai bună. Încă învăț și încă încasez lovituri, iar asta mă ambiționează și mai mult. Îndrăznesc să mă bat cu imposibilul!

Inocență

Sărutul acela, cel de-nceput,
A fost gingașia cuvântului mut,
Când albe troiene, deșerturi și ploi
Se sfarmă cu sete de umeri-mi goi,
Sărutul acela, cel de-nceput,
Când păsări se luptă să zboare spre cuib,
Cănd fulgere crapă pământul sub noi.
Rămâi pâna mâine,
Mai rămâi până-n zori.