Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din aprilie, 2017

Înserări desculțe

Pășesc pe înserări desculțe  și-ți tac cuvinte fermecate, oglinda sufletelor noastre doar cerul, lunecând pe ape... cădem în vise unu-într-altul cu lutul într-un pumn de sare, în vieți ce încă-s neîncepute tăceri își caută iertare, îmi ești un anotimp de umbre, îți sunt poveste și visare doar ce se zbate-n noi e-aivea iubirea, ca o înnoptare...

Pe malul unei lumi..

Deja vu

Imi plac la nebunie oamenii care cred foarte mult in ideile lor, se dau cu curul de pamant, insista ca apa lor calda e mai buna decat a altora d-aia o si reinventeaza, tin cu dintii de convingerea lor si isi asuma parcursul ideii puse in aplicare, pana la capat. Capatul fiind bineinteles ala in care super ideea nu e tocmai super (ba chiar it sucks), proiectul se clatina si strategia aia revolutionara isi demonstreaza instabilitatea. Atunci sigur, "Ce vrei sa fac? Nu vezi in ce lume traim?". Aia e, se mai intampla, nu poti sa le ai pe toate in viata. Si oricum ideea era perfecta, sistemul insa ne omoara pe toti. Ceea ce e si mai misto e ca next time, vor veni cu aceeasi indarjire, ignorand timing, context, perspectiva sau planuri long term si se vor astepta sa ii lasi din nou sa isi seteze capatul unde decid ei ca devine inconfortabil. Sigur, ei trebuie incurajati si sprijiniti in acest sens.  LOL.

GPS

Putine lucruri mi se par mai creepy decat GPS-ul din masina setat pe limba romana. Dincolo de faptul ca in general vorbeste o tanti cu aceeasi intonatie care ma facea pe vremuri sa ma verific de batista si sa ma asigur ca am unghiile taiate (ceea ce da, imi da inca fiori), ma calca pe nervi cand o aud "blestemandu-ma" fara ocolisuri: "In 500 de metri iesi prin dreapta!" Da' bravo ma, bine ca nu-mi spui direct sa ies prin parbriz ca sa nu mai avem dubii asupra relatiei noastre.

Un fel de rămas bun..

A venit timpul sa spun "adio" unei perioade foarte lungi din viața mea, acestui colț, unei părți din sufletul meu,  unde m-am refugiat mereu ori de câte ori am fost bine, am fost rau, fericita sau trista.. Nu stiu daca voi mai reveni aici vreodată, nu stiu si de ce sa o mai fac, in definitiv mereu sunt singura atunci cand imi este greu, chiar daca uneori colțul asta imi da iluzia ca nu sunt! Daca am avut ceva de spus, daca am însemnat ceva, daca va mai fi dor, de orice natura, vor ramâne aici pentru posteritate, însemnările sufletului meu..Din mine..  Fărâme de trăiri si amalgam de sentimente.. De azi ma "ascund", ma "îngrop".. Nu mi-a folosit la nimic sa ma deschid ca o carte aici, din contra.. uneori mi-a făcut numai rau..  As fi putut sa mai exist aici doar pentru cineva.. Dar e doar o fantoma!  Oricum ar fi, roata se întoarce..

Zâmbeşte! Nu te-ngropa-n durere..

Cand gasesti intr-un buzunar, fara sa-l cauti sau sa ai macar habar ce cauta acolo, un mesaj de la un om care iti face viata mai frumoasa. Si in sfarsit, iti incepi weekendul cu soarele tolanindu-se pe cer.

Coffee in the mountains

Rainy days

Nu stiu altii cum sunt dar mie imi place ploaia. Si diminetile cu ea fredonand una alta in geam.

Insomnii

Aș vrea ca marea să ia cu ea toate necazurile! Toate frământările!  Și să-mi lase doar tihna..  Oriunde mă uit, orice gest, parfum, lucru, gând, lacrimă, pas, îmi amintește de.. Nu mai am zi, nu mai am noapte, nu mai am soare.. Nu mai am inimă, nu mai am viață!  M-am pierdut odată cu ultimul zbor în înalt, ca mai apoi să mă prăbușesc într-un abis fără sfârșit!  Când oare mă voi regăsi...(?)

Vremuri second-hand

Senzatia vie ca istoria a luat-o (iar) de la capat. Si o cafea (insuficient de) tare. "Vremuri second-hand" Svetlana Aleksievici

Ce bine că taci

Ce bine că taci, prea-mi ești plumb și rece De azi mă dezbrac de toamna din mine Ploaia si vîntul cu tine să plece, Nu vreau să mai minți că noi vom fi mîine.
Secunda se zbate să treacă încet Pînă și cerul e gri, se-ntristează Te joci de-a iubirea și crezi că e drept Crezi că doar trupul e tot ce conteaza.
Ce bine că taci, ascunde-ți veninul Peste chipul frumos, timpul va trece Și părul cărunt va povesti chinul Drumului lung pe care nimeni nu trece.
Într-un tablou ai fi doar o culoare Nori gri de furtună cu ploi și tristeți, Ți-aș pune totuși și-o rază de soare Altfel, totu-i la fel, de ce să regreți?

Poveste

M-a întrebat, și nu doar o dată, dacă sunt fericita. M-am uitat la el, ce-ți pasă de fericire? E un fum. Un abur. Îți umbli viața în rânduri după rânduri de încălțări. Ești fericit vreodată că le ai până n-ai simțit, măcar o dată, cum e să te taie pământul în călcâi? Nu. Căutăm, năuci, satisfacția simțului. Găsim, zi de zi, cauze oarecare pentru care ne războim. Ne-alegem cu bucurii, triumf, izbândă, victorie, străpunsul unui oarecare vârf. Dar fericirea nu e în nici un vârf. O căutăm la predicatori. Ridică ochii spre cer ca și cum cerului i-ar păsa. Dar cerul, cel mult, e indiferent. Sfredelim alți ochi, doar-doar ochii ne vor da răspuns. Și ochii ne dau.  Dar nu răspunsul la întrebarea dacă ești fericit.  Ochii spun altceva.  Ochii spun că există un adevăr dincolo de orice himeră a beatitudinii, beției pe care ți-o dă fericirea. Fericirea e un scop. Nefericirea o certitudine.  Ochii spun că, oricât de dulce-ar fi raiul veșniciei și-a mierii din rai, tot degeaba vor fi cât timp nu ești î…

Astăzi este despre astăzi..

Iată-mă departe, în gânduri ce dau un sens lumii mele care pesemne ar fi mai goală, odată ce anii se scurg, fără speranța că mulți ani urmează, dublată de realitatea că în fiecare an mai puțini rămân. Astfel că drumul se așterne altfel. Uri vechi, ranchiuni păstrate, răutăți și alți fermenți ai nepăsării îmi devin, cu atât mai mult, străini. Pentru că nimeni nu mi-a trăit viața, în locul meu, și nimeni nu mi-o va trăi nici de acum înainte. Cât am avut, cât mai am, e pentru mine să decid cum, cui, și în ce scop o împărtășesc. Vreau să cred că, devreme ce unii m-ați știut, pesemne că o parte din viața mea a rămas și prin voi. Și nu s-a risipit. Nu încă. Încă nu de tot. Urma de-o lăsăm în nisip e amintirea oamenilor despre ce suntem, despre ce însemnăm.

Escape

De-ale vieții..

Repeţi zilnic, ca un automat, aceleaşi gesturi. Te trezeşti. Faci o cafea. Pleci la muncă. Înjuri traficul. Ajungi. Munceşti. Mănânci. Pe colţul biroului. Ceva care nu îţi place. Care are gust de hârtie. De carton. Dintr-un carton. Munceşti iar. Ca să ce? Ca să poţi, apoi, pleca de la serviciu, către casă, prin aceeaşi aglomeraţie. Către o casă care, de cele mai multe ori, nici nu îţi aparţine ţie. Către o casă care, nici măcar, nu îţi place. Sau nu îţi mai place. Unde se consumă, în sacade ieftine, putrezirea ta şi, eventual, a partenerului de viaţă. Mă rog. A ceea ce se numeşte viaţă. Şi, care, până la urmă, şi aia îţi e amanetată. La bănci. La stat. La companiile de telefoane. La gaz. La electricitate.  În rest toate bune..

Un nou capitol din viata mea

I need to move on!

9

Whatever the clouds plan to do, I always trust in the sun which never fails to come out..

Cu si despre oameni

Bricheta asta e aproape de-o seama cu mine si pun pariu ca ar avea mult mai multe povesti faine de spus la un vin decat am sa am eu vreodata. Cu ea si toate tigarile alea de prima data, de ultima oara, de dupa si de dinainte, de dor, de dragoste, de nervi, de emotie si bucurie. Cu ea si mainile care au purtat-o in toti anii astia. Cu si despre oameni.





Cafeaua de dimineata

I Need My Girl

O piesa care ma face sa inteleg, cumva, ca timpul nu vindeca. E o tampenie sa te agati de treaba asta. Ascultand-o, am inteles ca mi-e dor de vremea in care ma simteam mica-mica, dar sigura pe mine, de vremea in care un simplu "noapte-buna" ma transforma in lumina, de momentele in care eu contam cel mai mult, chiar daca timpul parea nebun. Gresim grupa mare. Si purtam cu noi greseala ani si ani, fara sa intelegem ce ne apasa. Si, intr-o seara, cand realizezi ca nu mai ai parte de rabdarea de a sta 10 minute sa mananci niste prostii de la Mc, de care oricum nu aveai chef, dar... cand realizezi asta, te trezesti. Si te scuturi. Te ridici, ceri o punga, pui mancarea de care nu te-ai atins si, la un moment dat, o arunci la cos. Fara sa o atingi. Ca si cum ai arunca tot ce ai gresit. I need my girl... I’m under the gun again... just need myself...

Lecție de viața..

Despre cand realizezi ca ai avut in viața ta, in sufletul tau, in inima ta, la masa ta, un vultur.. Ca ai iubit un fals cu masca!  Un mincinos si un ipocrit care si-a încălcat toate promisiunile in picioare! La ce ma mai mir, lumea asta oricum e o jungla plină numai de hiene! Am traversat o perioada destul de grea, lunga, tumultoasa.. m-am legănat in întuneric zi de zi, si noapte de noapte, nu s-a terminat, nu stiu ce va fi.. cum va mai fi, însă acum imi fac o promisiune.. Nici un minut din viața mea, pe muchie de cuțit, nu il voi mai dedica unei amintiri si unui trecut care m-a transformat intr-o umbra si care nu mi-a lăsat nimic bun,  pentru ca m-a "secat" de orice am avut eu mai de preț si mai pur in mine! O sa imi reconstruiesc din nou suflețelul, si imi promit ca nu o sa il mai dau nimănui atat de ușor! In definitiv nimeni nu merita lacrimile mele..
O sa fiu bine in cele din urma.. Nu o sa mai trăiesc niciodată pe pilot automat, si nu o sa-mi mai irosesc vreodată, clip…

şi mâna mea cu ceas desenat..

"dar suntem prizonierii unui ceas desenat cu pixul care  începe să ticăie grăbit aratandu-ne cum "alunecă vremea"... 
spre capătul absenţei celuilalt." 






Taste the feeling

Zbaterea timpului..

Judecam mereu după aparente, in umbra unui prezent cinic! Toata frumusetea unui fluture sta in aripile lui! In spatele aparentelor, se ascunde o lupta.. Si multe altele! Clipele cheama alte clipe, amintirea unei iubiri protectoare, a unui abandon ucigaș, zilele cheama alte zile, si tot ce părea de nesfârșit, atenuat de temeri si frici, moneda de schimb cu depărtarea sinistra si trecerea timpului!  Metafore agățate de suflet..

Cafea cu soare

As fi vrut sa fie o păcăleala, dar nu e.. Doar eu trebuie sa ma duc azi la job? :( Ufffff.. Incerc sa inspir si sa expir pentru a-mi calma gandurile, ma las cuprinsa de emotii pozitive, nu o sa-mi stric zenul ..;) 
In cafeaua din dimineața asta, ghicesc viitorul..;) 
Hmmm.. răsfățul suprem..;)