Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din 2014

Tot înainte

- Cu cine votați?
- Nu cu Iohannis!
- Aha. Deci votați cu Ponta!
- Nu. Votez anti Ponta, nu pro Iohannis. În majoritatea cazurilor trebuie să votăm anti-cineva, că opțiunea pro-cineva arareori ne este la îndemână. Dar întotdeauna avem de ales între două opțiuni nu cele mai strălucite. Indexările, majorările și toate cele le vom plăti laolaltă prin taxe, impozite și accize, de diaspora ne vom aminti o dată la 5 ani, în acest răstimp nu ne vom bate capul cum să-i readucem acasă, iar în parlament legiferarea se va face tot de o majoritate penală, pentru că fiecare partid își are colecția de combinatori cu imunitate. Vor accede unii, apoi alții, dar în tot acest hăis-cea mânat de interese mai mult personale decât comune, vom rămâne tot separați în tabere și bisericuțe, dar dându-ne patrioți, și hrănindu-ne cu vorbe multe, dar goale, și vom continua să confundăm tupeul golănesc cu competența. Și ce n-a reușit niciuna dintre semințiile ce-au vrut să radă locuitorii acestui pămâ…

Nu e cer care să cadă, suntem noi care mergem în sus!

Dă culoare drumului tău..

Autumn morning..

M-am ghidat mereu după vorbele înţelepte ale bunicii: "când faci ceva, ar fi bine să faci acel lucru atât de bine, încât să lași impresia că nimeni nu l-ar face mai bine ca tine, chiar dacă dai cu mătura."

Foșnet de gânduri

Îmi aștern dorul în foșnet de frunze!

Sunny day..

Albena - Bulgaria

Dincolo de aparenţe. ..

Obosită

  M-am pierdut. ..

Ieri

Ieri...
- Pe unde ați fost?
- Am fost la Cărturești.
- ???
- Serios!
- Și, ce ați luat de acolo?
- Cărți...
- Uau!!! Ce cărți?
- De joc...
- ...
- Serios!!!
...
Ca-n viață..

Moment

Deși astă nație a trecut prin 3 uniri istorice, în 2014 patosul împarte națiunea în „anteniști” și „băsiști”... Tocmai de aceea prefer Digi24 până la următoarea unire istorică. Sau măcar simbolică...

Cartea amăgirilor

Niciodată nu te voi trăda de tot, deşi te-am trădat şi te voi trăda la fiecare pas; Când te-am urât nu te-am putut uita; Te-am blestemat, ca să te suport; Te-am refuzat, ca să te schimbi; Te-am chemat şi n-ai venit, am urlat şi nu mi-ai zâmbit, am fost trist şi nu m-ai mângâiat. Am plâns şi nu mi-ai îndulcit lacrimile. Deşert ai fost rugăminţilor mele. Ucis-am în gând întâia clipă a vieţii şi fulgerat-am începuturile tale, secetă în fructe, uscăciune în flori şi secarea izvoarelor dorit-a sufletul meu. Dar recunoscător îţi este sufletul meu pentru zâmbetul ce l-a văzut doar el şi nimeni altul; recunoscător pentru acea întâlnire, de nimeni aflată; acea întâlnire nu se uită, ci cu credinţa ascunsă în tine răsună în tăcere, înverzeşte pustiuri, îndulceşte lacrimi şi înseninează singurătăţi. Îţi jur că niciodată nu vei cunoaşte marea mea trădare. Jur pe tot ce poate fi mai sfânt: pe zâmbetul tău, că nu mă voi despărţi niciodată de tine.
Emil Cioran

Keep your smile..

Altfel...

Trezit. Cu greu. Abia simt gustul cardamomului din cafea. Pesemne că simțurile-mi toate încă fac nani. Dar încă simt gustul evenimentelor din ultimele zile.

Sinaia cu parfum de suflet..

Predeal

Love addiction

Am avut cândva o Regină...

Bună seara, cafea amară..

Muzeu

Crăpați de ciudă, voi, franțujilor, cu semețul vostru Louvre cu tot, cum crăpa-va tencuiala Hermitage-ului și a multor muzee ce adunat-au rodul muzelor de peste veacuri, și probabil că și tăranului român îi va crăpa ceva ici-colo...
Avem muzeu cu maneliștii neamului, avem valoare!

David, 3 anişori...

Acum două zile, puiul meu a împlinit trei anișori..
Trece timpul..parcă mai ieri, un tren ne ducea pe amândoi departe de toţi demonii trecutului! Astăzi, prezentul e colorat, chiar dacă uneori mai apar și nori cenușii..Cumva reușim împreună să strapungem ceaţa..
Să-mi trăiești pitic, voios, fericit și sănătos! :-)

Rafinat

O supă bună îți încălzește iarna sufletul, iar vara ți-l răcorește.
Dovlecel, ceapă, ceapă verde, praz, usturoi, cimbru, spănăcel, pătrunjel, busuioc și sare, cu câțiva picuri de ulei, o ploaie scurtă de lămâie și cu roșii cherry și castravecior ca ornamente plutitoare.
Pe scurt, supă rece de dovlecel. Rece, adică răcită, că eu sunt pentru bucatele gătite la foc, nu parașutate în farfurie cu titlu de tehnică gastronomică rafinată.

Parfum de Rai

Zăpușeală

Mare zăpăceală cu zăpușeala asta, zău! Noroc că am mulți copaci prin cartier și multă verdeață, altminteri aș fi căutat îmbrățișarea răcoroasă a umbrei de sub umbrelele teraselor pe lângă care am trecut alergând în pas vioi și susținut. Normal, încercând să țin pasul cu fii-miu, care ar pedala cât e ziulica de lungă de aș putea eu alerga atât.

Arhitectură

- Fantastică arhitectură!
- Da, și gândește-te că aparține unui călugăr!
- Și eu care credeam că stimabilii se pricep doar la scrieri, rescrieri, bere și brânzeturi...
- Eeee... Și unde mai pui că întreg ansamblul cupolei are un întreg mesaj.
- Care?
- Că drumul spre lumină trece prin ispitele diavolului!
- Parțial de acord!
- Parțial? Adică?
- Adică nu-mi pun neputințele pe seama diavolului, făcându-l țap ispășitor.
- Ce, ești cu Satana?
- Deloc! Chiar deloc! Nu cred în bau-bau...
- Adică nu ești religioasă!?!
- Dacă asta înseamnă transferul responsabilității alegerilor făcute, prefer trăirile, nu dogmele.
- Și cu care parte erai de acord, că n-am înțeles?
- Cu frumusețea cupolei. A cupolelor în general. Sunt frumoase!

Inevitabile

Marea mea cea dragă...

Acompaniament

Pentru că picurii ploii se sparg de pervaz / iar norii nasc tunet dând ploii glas / în timpane îmi picur sunet plin de balans / lasciv, insinuant, provoc ploaia la dans...

Eurovision

Eurovision = un concurs în care trebuie să îndeplinești o serie de condiții dacă vrei să ai șanse la podium: 1. să șochezi "definitiv și irevocabil" (vezi prestația austriacului cu gene false) 2. să ai un "rating" bun ca țară (vezi clasarea țărilor nordice an de an) 3. să ai vecini "binevoitori" (aici primează interesele politice) și 4. (opțional) să ai o voce cât de cât bună și o piesă mediocră, dar să îndeplinești măcar una din cele trei condiții anterioare... Ca să ne înțelegem, măcar noi ăștia care mai avem încă un sistem de valori bine conturat: în primul rând ''bărbatul cu gene false'', sau ''femeia cu barbă'', sau dacă vreți, ''calul cu mânere'' (putem să-i găsim o groază de apelative), nu merita sub nici o formă să câștige acest concurs numit Eurovision. A luat primul loc doar pentru că a reușit să atragă prin apariția sa, voturile ăstora care se cred open-minded mai mult decât e cazul. …

Binecuvântare

Acum câteva zile mi-a venit în minte o întrebare, inspirată fiind de o banală analiză medicală: ce aș face dacă aș mai avea 6 luni de trăit? și chiar este un stil de viață interesant care merită experimentat, să-ți trăiești viața din 6 în 6 luni.
Primul impuls a fost să mă gândesc la ce am realizat şi cui datorez asta şi secondo, inspirată fiind şi de un gând frumos am purces la despicat firul în patru. Nu’s mulţi clar oamenii care mi-au marcat viaţa dar sunt cei mai buni. Ce binecuvântare!

Hristos a Inviat!

Trăim vremuri interesante

Lucrând pân' s-a luminat de ziuă, am lăsat televizorul să facă zgomot. La un moment dat, Pro-ul a difuzat în reluare „La Măruță”, că așa e noaptea, reluari peste reluări. Cătălin îmi plăcea. Când era la TVR2. Acum emisiunea sa superbugetată din prime time a devenit un Capatos light show, genul „Ceaiul de la ora 5” de odinioară, dar în versiune mult mai enervantă, adeseori cu personaje parcă ieșite din menajeria circului. Habar n-am cine e Vica Bloghina. Nici de ce este interesantă Nelly Nastase. Și nici n-am priceput de ce apar la televizor. Dar am remarcat că mai toată lumea a devenit savantă în nutriție. Nu contează ce spune doctorul, ce spune nutriționistul calificat, e trendy să citim Formula As, să pronunțăm mantra „alimentație sănătoasă” și să avem pretenția ca lumea să cadă pe spate, dar cu urechile ciulite. Să slăbești 3 kile în 45 de minute, „doar cu sport”?
Trăim vremuri interesante!!! Interesante rău! În care doar neneii și tănticile specializați în țațo…

Poveşti despre noi..

Știu cine sunt și mai știu care mi-e stafful,  între ziduri și reziduri doar ploaia mai spală praful.

Filmul tău..

Știu, ar fi trebuit să fiu cu tine oricând și oriunde și peste râu când trebuia să iți fiu eu punte.. fruntea mea.. n-ar fi trebuit niciodată să se încrunte, dar pășim desculți prin viață pe cărări mărunte..

Lucruri simple

Simpli trecători prin timp….

În ochii mei văd ceea ce timpul nu a putut lua.. universul mărunt în care-mi plimb visele și amintirile.


Beduini

Nu, nu mi se pare... Timpul trece mult mai repede când eşti în compania oamenilor deosebiţi, deşi cadenţa tic-tac-ului pare neschimbată.
Seară cu poveşti din inima deşertului beduinilor... Fascinantă naţie, zău!! 

Divergent

Dacă ar fi să ţin cont de profunzimea atingerii, Divergent este pentru mine noul The Matrix. Cu mult "dincolo". Fabulos!
Sper totuşi ca următoarele părţi ale ecranizării trilogiei să nu aibă soarta continuărilor Matrix-ului fraţilor Wachowski, şi, cum n-am răbdare până la anul, mă apuc de citit Veronica Roth.


Într-o zi...

Un  gând adunat din spuma mării Existam pentru a Te iubi şi Te iubeam pentru a exista te confund cu nisipul crud Dimineaţă şi trezire
Revino-ţi copile… Moartea continuă…’

Costinești

În parc

În parc cu al meu copil și cu copilul din mine, mângâiați de soare și de vântul cel domol, fără mănuși, fular și toate cele iernatice...






Coffee and Rain

Tradiții

Dacă e să mă iau după tradiții, babele nu fură generoase anul acesta, ceea ce poate însemna că prognoza mood-ului femeilor ce ne înconjoară s-ar putea să fie cam vraiște, chiar și prezentată de Victor Slav.
- De luni se înseninează!
- Normal, încep moșii...

Bacovian

acoperit de plumb e orașul
și numai vântu-i azi vioi
fiecare-n grabă-și poartă pasul
mânat de urgentele nevoi.

„e urât afară”, „bate vântul”,
apocaliptic sună totul,
și dintre toți numai pământul
se bucură, că-i crește rodul.

bacovian și rece cânt
fără de metrică și gând,
duet de ploaie și de vânt,
arpegiu între cer - pământ.

George Bacovia – "Rar"

Singur, singur, singur,
Într-un han, departe -
Doarme şi hangiul,
Străzile-s deşarte,
Singur, singur, singur...
Plouă, plouă, plouă,
Vreme de beţie -
Şi s-asculţi pustiul,
Ce melancolie!
Plouă, plouă, plouă...
Nimeni, nimeni, nimeni,
Cu atât mai bine -
Şi de-atâta vreme
Nu ştie de mine
Nimeni, nimeni, nimeni...
Tremur, tremur, tremur...
Orice ironie
Vă rămâne vouă -
Noaptea e târzie,
Tremur, tremur, tremur...
Veşnic, veşnic, veşnic,
Rătăciri de-acuma
N-or să mă mai cheme -
Peste vise bruma,
Veşnic, veşnic, veşnic...
Singur, singur, singur,
Vreme de beţie -
I-auzi cum mai plouă,
Ce melancolie!
Singur, singur, singur...

Săracu' Buddha...

- Da, mintea este totul. Așa cum Buddha spunea, „ce gândești, vei deveni”!
- Săracu'...
- Poftim?
- Săracu' Buddha...
- Inițial nu a fost sărac.
- Nu la asta mă refeream.
- Dar la ce?
- La faptul că n-a spus vreodată ce ați citat.
- Ba da.
- Arătați-i sutra... Sursa...
- Da' ce, eu sunt „budistolog”?
- Atunci nu-l mai citați. Împrăștiați informații false.

Înghițim orice. Probabil din astă cauză avem atâtea mafalde constipate pe kilometru pătrat. Pentru o digestie ușoară ar trebui să mestecăm infomațiile.

Gânduri

Potrivit studiilor, un om are în medie, fie că vrea sau nu, circa 60.000 de gânduri pe zi. Gânduri care-i modelează „realitatea”. Presupunând că 8 ore le dormim... Ba nu, că sigur va sări cineva că și-n timpul somnului gândim, deci, la 24 de ore, să iasă mai puțin, am avea 2.500 de gânduri pe oră, adică aproape 42 de gânduri pe minut, adică mai mult de juma' de gând pe secundă... Ceea ce-i clar, sunt un gânditor (OM)  leneș. :)

Soare

- Care soare, nu vezi ce înnorat e afară? Şi de ceva vreme nici că n-a mai binevoit să răsară pe strada mea...
- Asta nu înseamnă că nu-i acolo!

Credem ce vedem, vedem ce putem, putem ce credem. Şi tot aşa...
Dar cafeaua e cafea...

Happy Dragobete

„Între două, nu te plouă!” Era o vorbă... Așa și noi, mereu între americani și ruși. Dar asta e de bine, cum nu? Păi cine are și Valentine și Dragobete, ha? Eu zic să importăm și Qixi-ul chinezesc, să fie fără soț.
No, Happy Dragobete, dragilor! Să fiți săgetați!  :)

Impresionant

Îmi plac oamenii care scot spectaculosul la iveală din ceea ce credeam a fi banal sau vulgar. La „Românii au talent”, Octavian Stoica din Chișinău a arătat că 1) dansul la bara poate fi mult mai spectaculos decât am crezut vreodată, și 2) limitele fizice ale corpului uman sunt departe de a fi cunoscute. Impresionant!

Meniu

Exasperată de reclama cu „Ficat! Ficat!”, am intrat totuși în măcelăria din piață să iau ficat. Proaspăt. Nu neapărat pentru fierul simplu, cel mai ușor de absorbit de către organism, zincul, A-ul sau B-urile conținute cât pentru experimentul zilei: Meniu cu Buget: 15 lei.
Jumătate a mers în wok cu unt, usturoi și aromatice mediteraneene, cu un strop de ulei pentru a crește punctul de fumegare a untului, cealaltă jumătate am întovărășit-o cu ceapă roșie de la țărani, cimbru și vin roșu de bătătură, din care jumătate, adică un sfert, s-a tot hârjonit cu laptele în blender până a devenit pate, iar restul a rămas deliciu solid cu zamă semiglazurată tocmai bună de făcut drifturi cu pâinea prin wok. Adică, meniu tocmai bun de scandalizat orice nutriționist și orice om ce s-a leapădat de Dumnezeul gustului.
Per ansamblu, 2 guri mari înfometate, n-au putut termina nici jumătate din bucatele înmiresmate, așa că Meniu cu Buget: 15 lei - DONE!

Latura existenţială a cafelei

- Măi, mie mi-e clar! Ne naştem şi murim singuri. Şi cât trăim, oricâtă lume ar fi în jurul nostru, tot singuri suntem!
- Dar nu eşti niciodată singur... Ştii cum se spune, Dumnezeu e cu tine!
- Dar eu nu cred în Dumnezeu!
- Atunci ia în calcul bacteriile, fungii, virusurile şi paraziţii din aer şi nu te mai plânge atâta!
Din ciclul "Latura existenţială a cafelei".

Simţ al umorului

- Băi, mă enervez din orice, orice răhăţel, oricât de mic, mă scoate rău din pepeni. Ce să însemne asta?
- Că eşti... mic?
- E pe dracu'! Cine, mă, eeeeu?
Şi, uite aşa, Dumnezeu, Allah, Universul, sau cum i-oi spune, că oricum tot aia e, îşi dovedeşte exacerbatul simţ al umorului supradimensionându-ne oglinzile. Toate...

Tablou de primăvară

Gura Diham

Necrofagi și savanți

Televiziunile au devenit un fel de hiene. Necrofage. Devoratoare de hoituri, ce savurează leșuri. Și-n vreme ce tu, părăsitor al astei lumi, dai cu subsemnatul în fața balanței, ori te preumbli prin alte dimensiuni, ei mușcă din parfumul cărnii tale ce încă nu te-a urmat în pământ și molfăindu-ți amintirea se întreabă: cu cine făcut-ai dar copilul, ființă păcătoasă?
Televiziunile au devenit savante. Populate cu savanți ce scrijelesc hârtia flipcharturilor cu markere permanente, ce desenează scheme ca pe vremea când urmau cursurile Academiei OTV. Și urmărind săgețile ce întregesc tabloul academic pictat de docenții la modă, uităm de criză, uităm de rate, uităm de noi. Pentru că noi suntem ei, iar ei sunt noi.
Necrofagi și savanți. Și trendy...

Despre chestii d'astea..

Profesoară de la „Eminescu", un poliţist şi un jandarm, reţinuţi într-un caz de prostituție la un salon de masaj din Constanţa. Bag mâna în foc că respectiva profesoară a văzut Breaking Bad, și cum chimie nu știa s-a adaptat la competențele sale. O arătați cu degetul pe profă? Pe bune? Poate o fi vrut femeia să fie la fel de bine îmbrăcată ca elevii cărora le predă info, să nu se mai simtă penibil, sau poate chiar are cancer iar asigurările de sănătate sunt cum toată lumea știe, cine știe? Iar polițistul s-o fi săturat să patruleze așteptând promovarea mult promisă dar rezervată altora „cu spate”... Iar jandarmul... Măcar și-a dat demisia, nu ca alții, știm noi care, care se țin de capitonajul scaunului mai ceva decât se ținea Di Caprio de bucata de vas când plutea zgribulit în oceanul înghețat...

Perspectivă...

Slugărnicia nu înseamnă loialitate. Însă confuzia termenilor schimbă fața lumii. Și poziția coloanei vertebrale. Habar n-am de ce adeseori oamenii se cufundă și ajung să se confunde cu profesia lor. Culmea, că nu cei profesioniști fac asta... Ceilalți, „experții”!

E iarnă pe obrajii mei

Roz siclam

Cică nu-i bine să ai multe idei. Ci puține. Și, preferabil, fixe.
Și-n vreme ce unii numesc asta credință, nu în sensul religios, alții îi zic focalizare. Mie-mi sună a reclamă la Windows 3.1. Pe 16 biți. În culori pale și multitasking limitat. Pe un sistem multi-core, memorie berechet și placă video pe 512 biți. Garanția rozului vieții. Roz siclam.

Vis alb

Fitness

Fitness... 2 ore... La lopată... Că, na, trebuia să scot mașina de sub zăpadă. Acu', după ce am văzut isteriile de pe TV, cred că ar trebui să revenim la vechile practici, și anume în vreme de iarnă să luăm în calcul faptul că natura se poate manifesta natural, ca de iarnă, fapt pentru care ar cam fi cazul să ne comportăm ca niște oameni prevăzători. Cu natura nu ne luăm la trântă, chiar dacă Chuck Norris și Bruce Willis sunt încă în viață... Până una-alta, noi trebuie să ținem cont de ea, de semnele ei, așa cum au făcut înaintașii noștri, care au supraviețuit vitregiilor nerămânând făr' de apă sau hrană, ori blocați în plin câmp, pentru simplul motiv că știau cum sunt rânduite lucrurile pe astă lume, iar istericalele nu țin nici de cald, nici de sete, nici de foame...

Grammy

De ce Grammy este altfel decât muribundele noastre tradiționale festivaluri?
Da, și pentru că nu utilizează un limbaj de lemn, pentru că oamenii-s relaxați, neapretați și neînfipți în par chiar de-s la costum, nu observ nici metafore folosite aiurea pentru a umfla ego-ul cuiva întru preaslăvire, și pentru că promo-urile și id-urile lor îs creative și pline de umor. Umor, nu altceva...

Șoc

Șoc și groază. Ninge. Viscolit. Televizioniștii transmit în direct, cu un tragism de zici că venit-a apocalipsa, de parcă niciodată n-a mai nins viscolit în istoria omenirii. Sunt convins că Băsescu e de vină. Pentru că pe vremea lui Badea Cîrțan, pe vremea de dinaintea transportului cu cai putere sub capotă, parcă nu ningea în halul ăsta, că oamenii nu rămâneau înșirați pe drumuri precum șiragul de cârnați pus la avântat. Iar omenirea de azi, așa tehnologizată cum e, și cu soluții pentru toate, can't play God, nu poate lua Natura de guler și să dea cu ea de pământ și să-i bage mințile în cap, lucru tragic foarte. Și, uite așa, redescoperim că suntem oameni... Mama lui de Băsescu, cu ninsoarea lui cu tot! Că numai el e de vină pentru toate nenorocirile.
P.S. De la Știrile Pro aflu că pluralul la „girofar” este „girofare”. Care este!

Marea e frumoasă și când este supărată

Ninge

Pilots never die, they just fly away

Vorba lui Tudor Gheorghe. Romania isi omoara salvatorii!

”47 Ronin” The end!

”47 Ronin”. O pervertire a istoriei, o tratare „superficial-americănească exagerată” a unei povești adevărate cu oameni adevărați, cu un Keanu pe post de corcitură (după modelul Blade), un melanj de LOTR cu Titanic din care doar vampirii și roboții au lipsit ca să fie „cu de toate”. Păcat de poveste, dar pentru asta există ecranizările anterioare net superioare chiar fără efecte speciale și superbugete, ecranizări la care oricum nu se va uita nimeni pentru că că „nu-i cu artificii”. Parcă și popcornul și-a pierdut gustul la filmul acesta.

Apăsător

- Ia spune, mai vrei să trăiești 100 de ani?
M-am uitat la asistentul medical și, zău, n-am știut ce să răspund.

Azi am fost la un cămin pentru bătrâni. Și, indiferent cât de bine îngrijiți sunt și cât de drăgăstos este personalul ce-i ține sub supraveghere, că vorbim despre un cămin pentru bătrâni privat, deci cu condiții, neputința bătrâneții e uneori apăsătoare. Foarte apăsătoare.

File de poveste

Ii musca urechea, ii saruta buzele, obrajii, gatul, pieptul, trupul. Se priveau. Contopirea era aproape. Privirile lor nu se deconectau. Privindu'se isi vedeau doar jumatatile de suflet din Ei ... Se chemau... Acea Ea s'a asezat in fata lui. Acel El s-a asezat in fata ei ...

Seara coboara incet, orele au parut clipe iar clipele franturi de clipa ... cei Doi stau imbratisati ... parfumul   (I)ubirii lor pure invaluie camera unde pasiunea le-a fost Rai si linistea bratelor, Eternitate ... se privesc doar ... in straluciri translucide ... valurile marii le insotesc gandurile nerostite pentru a nu profana linistea ce ii invaluie ...

“Ma (I)ubesti?!”

Il intreaba ea zambind ... privindu-l cu ochisorii ce ii poarta straluciri de chihlimbar ...

“Te ubesc ... marea mea ...”

Ii raspunde El ... rapus de emotiile ce ii incercau sufletul ... coplesit de daruirea ce ii fusese oferita cu suflet plin si inimioara curata ... ofranda de suflet si trup ... dincolo de ce oamenii au voie s…