Cărți

Atâtea cărți laolaltă, într-o casă de om locatar de bloc, recunosc, n-am mai văzut. Tone, la propriu. Și la figurat. Bucăți de istorie. Am început să le iau pe rând, atât cât am putut, și mă minunam răsfoindu-le. Am găsit multe cărți din anii 1800, cu timbrele embosate ale librarilor vremurilor de atunci, lipite cu mândrie în interiorul copertelor, dar una mi-a atras atenția în mod special: Librăria Grigoriu Constanța. Nu știu când a existat în urbea-mi natală această librărie, probabil că ea s-a închis cu mult înainte de-a mă naște, dar timbrul acela îmi spunea că ea a existat, cândva. Și că negustoria de carte a fost la mare cinste pe vremuri. Am mai aflat apoi de colecții de carte românească din anii '40, selecții faine de titluri ale oamenilor cu penițe îmbibate de stări ce se transmit și-acum prin simpla atingere cu privirea. Și multe alte colecții de la edituri ce scris-au cândva istorie, acum istorie ele. Și, da, m-am simțit neobișnuit, ca un căutător de antichități ce săpa în munții de carte. O, da, și mi-am dorit ca Moise doar pentru o clipă a fi, să pot împărți în două altitudinile acelea tipărite: de dat și de păstrat. Dar, nu-i nimic, ne punem și mâine și săpăm, săpăm. Și ne minunăm. Pentru că-s minunate!

Comentarii

Postări populare