Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din ianuarie, 2013

Neîntâmplător de întâmplător!

Nimic nu este întâmplător. Asta știu de ceva vreme. La fel cum știu că întâmplările nu sunt bune sau rele, doar sunt, se întâmplă, și basta! Dar, când neîntâmplătoarea întâmplare se întâmplă și este ca o gură de aer proaspăt, ba chiar de ozon, atunci îți permiți luxul de a savura momentul, cu atât mai mult cu cât simți aroma artei.
Tind să cred că neîntâmplătoarele întâmplări pot fi savuroase sau indigeste, cel puțin așa le percep. Azi am avut ce savura. Neîntâmplător de întâmplător!

Temeri

Revizuindu-mi temerile, și aruncând un ochi la studiile ce s-au concretizat într-un clasament al temerilor umane, găsesc pe locul 5 „teama de singurătate”. Cred că este unul dintre cele mai mari generatoare de compromisuri, că tot pomeneam de ele. Clar, prefer să trăiesc singură decât să mai experimentez o singurătate în doi.

Reverie

N-aveam cum să trec pe lângă fără să nu intru. Ador cărțile. Inclusiv mirosul lor. Și-am intrat. În anticariat. Mare, cu miros fain de carte veche ce se răspândea din volumele frumos așezate pe sumedenia de rafturi. La casă, un tinerel plictisit, dar cu moacă de intelectual, mi-a aruncat o privire rece. I-am răspuns cu un zâmbet fad, semn că nu-s atât de yakuza precum par.
- Vă ajut cu ceva?
- Caut colecția Playboy din '53!
L-am trezit. Îmi plac moacele astea de oameni scurtcircuitați.
- Glumesc! Vroiam doar să vă perturb docta reverie!

16

Zilele trecute...

Zilele trecute...
- Știi, mă gândesc să mă las de fumat!
- Hmm, și pe mine mă bate gândul... Dar, cum să spun, combinaţia asta între cafea și tutun mi se pare divină. Cum să mă împotrivesc eu divinului?

Oraşul e tot acolo, îmbrăcat în alb...

În timp ce-mi beau cafeaua şi-mi refac legăturile între sinapsele neuronale realizez că vacanţa se cam termină. Nu zic că nu mi-a priit, ba da, i-am simţit gustul intens și m-am bucurat de ea ca un copil. Însă, recunosc, abia aştept să mă reîntorc la şcoală. Sunt atâtea lucruri noi de învăţat, atâtea lucruri de făcut! Arunc o privire pe geam. Oraşul e tot acolo, îmbrăcat în alb. Zâmbesc. Îmi place. Mult de tot! :)

Relativ...

Timpul trece diferit pentru cei care iubesc, spre deosebire de cei care se lasă iubiți.

Curajul

Ți-e frică de ceva?
- Normal!
- De?
- De o mulțime de chestii! Frica e o chestie normală.
- Și ce faci atunci?
- Trec peste!
- Cum?
- Cu curaj!
- Pfff, m-ai lămurit, ce să zic!
- Curajul, dragule, e ca un mușchi. Trebuie să-l antrenezi mereu ca să fie în formă...

Petale albastre, sub aşteptări...

O zi albastră de primăvară, la malul mării...