Treceți la conținutul principal

Sad

 Traiesc in trecutul abstract al unui prezent ce nu l-am stiut a exista..Ar fi trebuit sa am un sfarsit de saptamana frumos si minunat...pentru ca in week-end se implineste un an de la venirea pe lume a piticului meu..dar mno..cum cel de sus are umor, aseara un nemernic a intrat cu masina in noi...:( Zi de 13..sau pur si simplu hazard.. nu stiu..cert e ca David, si acum e foarte speriat..am ajuns cu el la urgenta, fiind lovit la umar si fata..de mine nu mai zic, ca imi vine sa urlu..paradoxal fiind totusi fericita ca cel mic a scapat cu atat.. Si avea soferul ala fain vre-o 90-100 km/h..norocul nostru amarat e ca a intrat din lateral..ca daca intra frontal..nu stiu ce sanse mai aveam sa scriu postul asta acum..
Asa imi vine sa-mi bag picioarele in ea de viataaaaaaaaaa... Ma lasasem de fumat..dar de draci, imi mai aprind acum o tigara..si imi scriu oful pe aici..sa le dau satisfactie oamenilor rai..
So what..?!?

Comentarii

Cristi a spus…
Insanatosire grabnica si lui David si tie.
Dănuţa a spus…
Mersi Cristi. Suntem un pic mai bine..! O sa treaca si asta, cum au mai trecut si altele.. si cum ziceam, sunt fericita ca cel mic e bine, pentru ca a fost destul de socant..masina s-a invartit la 45 de grade, airbagurile laterale au iesit..in fine..nu mai vreau sa-mi amintesc..
Va fi bine, pentru ca mereu am avut semne ca sunt protejata de undeva din ceruri sau din alta parte.
danplux a spus…
Păcat, îmi pare rău ... Mai ales celor (atât de) mici, nu merită să li se întâmple astfel de lucruri. Să fiţi sănătoşi!
SagittariuS a spus…
Nu zic decât atât: ÎNSĂNĂTOŞIRE GRABNICĂ!

În rest, străzile sunt pline de şoferi idioţi; nu merită să te stresezi, deşi situaţiile sunt aiurea.
Dănuţa a spus…
Multumesc frumos pentru gandurile bune, suntem bine, si mergem inainte cu pregatirile..a ramas socul si cateva zgarieturi, dar happy..ca doar suntem puternici. :_) Promit sa fac cinste cu un tort la intalnire..:)
Wek-end fain la toata lumea..
Dănuţa a spus…
Si o sa pun poze de la masina..asa de fun..ca in situatii de astea e musai sa ai umor, altfel o iei pe aratura. Cat despre soferi..no comment..ei au prioritate, mergem cu viteza, ce pana mea..nu previn..ca eu am dreptate..(pot sa si mor, de tamp ce sunt)
Cam asa ceva..

Postări populare de pe acest blog

Sindromul Borderline

Tulburarile de personalitate borderline ocupa zona incerta dintre patologia psihica si normalitate, persoanele ce prezinta astfel de tulburari nu sunt bolnave mintal, dar nici deplin normale. Desi lipsesc date definitive, incidenta tulburarii de personalitate borderline este de 1 pana la 3%, la nivelul populatiei mondiale. Ca si in cazul altor afectiuni psihice, cauzele tulburarii de personalitate borderline sunt complexe. Numele a aparut in urma teoriilor din anii ’40 – ‘50 cand se considera ca afectiunea era la granita (border) dintre nevroza si psihoza. Aceasta viziune nu mai reflecta gandirea prezenta. In fapt, anumite grupuri de psihanalisti fac presiuni pentru schimbarea denumirii, inlocuindu-l cu tulburarea reglarii emotionale.

Termenul “borderline” desemneaza stari intermediare intre schizofrenie si nevroza.

Sindromul borderline (sau marginal) are o evolutie cronica, ondulanta. Este un sindrom comparativ cu o nevroza, deosebit de durabil, intens, polimorf, rezistent la tratament…

Reflecții

Mi-ar plăcea să mă uit în urmă și să spun ca nu regret nimic! Doar că realitatea nu este așa. Sunt multe lucruri pe care le-aș face altfel decât le-am facut. Dar cred că este mai constructiv să mă uit înainte. Știu ce mi-am propus să fac mâine. Știu încotro mă îndrept și ce vreau să obțin. Dar mai mult decât orice, știu ce fel de om sunt. Iar luptele, eșecurile, palmele primite de la viață, m-au transformat, arătându-mi că trebuie sa fiu mai bună. Încă învăț și încă încasez lovituri, iar asta mă ambiționează și mai mult. Îndrăznesc să mă bat cu imposibilul!

Nedefinit

De ceva timp am un dor in mine sa dorm, sa nu aud nimic, sa încetez cu visele care ma bântuie, sa ma trezesc câte cinci minute pe zi doar de proba si sa ma intorc pe partea cealaltă fără sa-mi pese de mâncare, de pastile, de ceva anume, sa nu simt nevoie de nimic si de nimeni, sa nu aud pereții vorbind, sa nu sune telefonul si sa fiu nevoită sa spun un "nu" sau un "nu știu" care nu depind de mine ... prea multe negații, la naiba... sunt atat de obosita încât am senzația ca ma transform in umbra... poate e de la vremea asta atat de anapoda...  rămân cu dorul. Va trece pana la urmă.