Treceți la conținutul principal

Poveste cu parfum de cafea


 Ma gandesc de ceva vreme sa devin antreprenor..Adica sa fiu propriul meu stapan..eu centrez, eu dau cu capul..ceva de genul..De ce? Pai nu am de gand sa ma alint cu faze cum ca mi-as face propriul program, sau ca o sa fiu mai mult determinata sa ma agit, fiindca altfel as da faliment, ori ca asa e la moda..sa iti demarezi propria afacere, fizica sau online..ci pentru ca pur si simplu e un vis de-al meu mai copilaresc, dar e..
Vreau ceva'ul meu special, care sa fie de suflet, si care sa evolueze frumos doar de la o idee, sa pun caramida cu caramida si peste ani sa fiu mandra de ce am realizat..Cam tarziu, dar niciodata nu e prea tarziu..Si acum sunt mandra de ce am realizat profesional, insa vine o vreme cand o etapa din viata ta se incheie si incepe alta..Nu o sa ma dezic de chemarea mea launtrica, insa simt ca mai pot investi suflet si talent si  in altceva...
Am mai multe idei in minte, trebuie doar sa conturez si sa definitivez tabloul...urmand a analiza din toate punctele de vedere daca desenul va avea priza la public..Riscuri exista, desigur...dar, daca nu risc nu pot sa imi indeplinesc visul..Plus ca trebuie mereu sa imi tin mintea ocupata, altfel risc sa ma innec intr-o mare de melancolie si visare. :) Am eu o parte boema, si copilaroasa care ma face sa fiu asa..e involuntar..nu e ca vrem noi sa fim asa, e din constructie..nu pot sa-mi impun sa nu ma mai gandesc la trecut, la prezent la viitor, nu pot sa imi anihilez partea de suflet cu care mi-as dori sa fiu iubita, sa iubesc,  sa retraiesc si sa traiesc un infinit de sentimente, clipe, momente si senzatii, nu pot sa nu mai visez, sa mai am sperante, pentru ca altfel as fi un robot, ori eu una nu pot...Si ce daca mai imi plang de mila pe aici..viata nu e numai lapte si miere..cui nu-i place, sa se retraga..
Mno..sa revin la desenul meu..m-am gandit la un fel de bistro (cafenea)-biblioteca..e o afacere pe care o vezi des la Paris. Acum nu stiu in ce fel te poti bucura de o carte buna in timp ce savurezi si un meniu delicios..bag de seama ca e un fel de arta si asta...


 Ca pana la urma orice om care se respecta apreciaza o cafea aromata cu parfum de poveste, savurata intr-un ambient linistit, cu o muzica deosebita in background...Ei si in zilele noastre mersul la cafea a devenit un cult..:) 
O cafenea in care sa te relaxezi,  in care sa iti acorzi un moment de liniste dupa o zi full, ori un loc in care sa iti intalnesti prietenii pentru o portie buna de buna dispozitie si socializare...
Asta e o prima schita...la cum ma stiu, vor mai urma si altele..pentru ca sunt balanta si niciodata nu ma pot decide din prima...:)


Comentarii

Victor a spus…
Ideea e foarte draguta si poate sa mearga atat timp cat costurile sunt decente. Spun asta pentru ca, desi la Paris intr-adevar gasesti cafenele din astea peste tot, Romania are alta civilizatie. La noi (si nu sunt rau acum, sunt pur si simplu obiectiv) bodegile cu manele pur si simplu au mult mai mult succes decat cafenelele-biblioteci. Nu avem o clasa de mijloc puternica (pentru ca din categoria asta sociala vor veni clientii tai) , capabila sa sustina astfel de locuri frumoase si interesante.
De asta ziceam, daca nu vor fi prea mari costurile pe langa ca vei fi propriul tau sef (lucru care e intotdeauna minunat) vei avea ocazia sa cunosti multi oameni interesanti printre clientii care iti vor trece pragul. Avand in vedere tara insa, clientii astia nu vor fi foarte multi.
Poate cu afacerea asta ma vei angaja si ma vei ajuta si pe mine sa-mi indeplinesc visul: de pe la 18 ani imi doresc sa fiu secretar si sa joc Solitaire la laptop toata ziua. Pana acum n-a fost sa fie dar eu sper :D
Dănuţa a spus…
:))
M-am gandit in special la tinerii din clasa de mijloc. E nevoie de o cultura si o educatie in acest sens, dar daca nu le oferi si altfel de perspective, ei nu au de unde alege, astfel ca tind sa mearga unde merge si turma..:) e mai trendy..Insa daca ai personalitate si niste principii sanatoase despre viata, nu alegi bodega cu manele..Plus ca ma gandesc la o cafea speciala, care sa atraga clientii, si acum in vremuri de criza e un prilej bun fiindca a merge la o cafenea, e mai ieftin decat sa mergi la un restaurant. Atmosfera e mai putin sobra, si mult mai prietenoasa. Iar in orasul meu, nu exista nici un proiect demarat de acest fel..asa incat am un avantaj. Eu m-am documentat si mi-ar fi suficienti vre-o 10.000 euro.
Acum in legatura cu visul tau, nu stiu ce sa zic..putem negocia..:))
Dar secretar la cafenea, hmmmmmmm..n-am mai auzit..poate doar bibliotecar..:))
Victor a spus…
Faptul ca nu mai exista un asemenea loc este intr-adevar un mare avantaj. Cu putina publicitate cred ca ai putea reusi. :)
In functie de locatie, ai putea incerca si o diversificare, ca sa atragi o categorie mai mare de clienti. Adica pe langa cafea si ceaiuri sa vinzi si niste prajiturele, eventual sa ai si un magazin din ala cu cescute si ceainice dragute, cred ca ar fi de efect. Daca ai inchiria o casa si ai posibilitatea, poti sa transformi doua trei camere in dormitoare si sa faci si un minimotel sau ceva de genul.
Eu nu fac decat sa-ti dau idei, vezi tu daca e vreuna buna sau nu. Treaba asta mi se pare foarte interesanta si daca o incerci nu pot decat sa apreciez curajul tau. :)
In ceea ce priveste postul, sunt dispus sa ma adaptez. Si bibliotecar e ok, la sectiunea de reviste pentru adulti. :D
Dănuţa a spus…
Hi hi..naughty boy..:)) Nu stiu daca la biblioteca e asa ceva..:)
Ideile sunt bine venite, multam fain, si mai astept altele..am si eu in minte o sumedenie de concepte, insa stiu ca le voi schita pe parcurs, pentru ca in timp vremurile se mai schimba, gusturile la fel, oamenii la fel, iar in fucntie de dorintele lor imi voi adapta si eu micul coltisor de rai..:)
Putem deveni asociati, why not?! :)

Postări populare de pe acest blog

Sindromul Borderline

Tulburarile de personalitate borderline ocupa zona incerta dintre patologia psihica si normalitate, persoanele ce prezinta astfel de tulburari nu sunt bolnave mintal, dar nici deplin normale. Desi lipsesc date definitive, incidenta tulburarii de personalitate borderline este de 1 pana la 3%, la nivelul populatiei mondiale. Ca si in cazul altor afectiuni psihice, cauzele tulburarii de personalitate borderline sunt complexe. Numele a aparut in urma teoriilor din anii ’40 – ‘50 cand se considera ca afectiunea era la granita (border) dintre nevroza si psihoza. Aceasta viziune nu mai reflecta gandirea prezenta. In fapt, anumite grupuri de psihanalisti fac presiuni pentru schimbarea denumirii, inlocuindu-l cu tulburarea reglarii emotionale.

Termenul “borderline” desemneaza stari intermediare intre schizofrenie si nevroza.

Sindromul borderline (sau marginal) are o evolutie cronica, ondulanta. Este un sindrom comparativ cu o nevroza, deosebit de durabil, intens, polimorf, rezistent la tratament…

Reflecții

Mi-ar plăcea să mă uit în urmă și să spun ca nu regret nimic! Doar că realitatea nu este așa. Sunt multe lucruri pe care le-aș face altfel decât le-am facut. Dar cred că este mai constructiv să mă uit înainte. Știu ce mi-am propus să fac mâine. Știu încotro mă îndrept și ce vreau să obțin. Dar mai mult decât orice, știu ce fel de om sunt. Iar luptele, eșecurile, palmele primite de la viață, m-au transformat, arătându-mi că trebuie sa fiu mai bună. Încă învăț și încă încasez lovituri, iar asta mă ambiționează și mai mult. Îndrăznesc să mă bat cu imposibilul!

Inocență

Sărutul acela, cel de-nceput,
A fost gingașia cuvântului mut,
Când albe troiene, deșerturi și ploi
Se sfarmă cu sete de umeri-mi goi,
Sărutul acela, cel de-nceput,
Când păsări se luptă să zboare spre cuib,
Cănd fulgere crapă pământul sub noi.
Rămâi pâna mâine,
Mai rămâi până-n zori.