Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din martie, 2012

Drumuri vechi

Am ramas aceeasi..dar inima nu-mi mai bate la fel de tare..


Buchet de primavara

Cer fara stele

Iubirea a disparut odata cu regina Maria, si cu timpurile boeme..Liniste. Orasul a incremenit intr-o noapte fara Luna..!

M-am saturat sa-mi fac rau..dar mno, nu ma aliniez la mitica spirala a umanitatii, ci ma invart in cerc, ca-i mai funny!

Strop de viata

"iubeste prea multe aici ..." "si prea putine acolo ..." Dar pe ea cine o iubeste?! :( 


Ma simt ingrozitor de mica

Dumnezeu cand ma iubeste, cand ma provoaca...! Nu cred in dimineti optimiste, si bla bla'uri de genul "unui nou inceput", sa zici ca se va schimba ceva in ziua respectiva..cred ca e doar o iluzie ieftina.  Hmmmm..miroase atat de frumos a pomi infloriti..!

Never say never

Mereu mi-am dorit o mansarda..cu cat mai mica, cu atat mai bine..Nu stiu cand a venit dorinta asta..o aveam probabil in suflet de cand m-am nascut...O percep ca pe un refugiu, o oaza de liniste, un loc intim, departe de ochii lumii..Sa ma trezesc dimineata cu ochisorii direct in infinitul cerului, sa desenez vise noaptea tot pe negrul lui..sa ma ascund de rautatea din jur, sa evadez cand sunt prea obosita, sa plang cand sufletul urla de dor, sa imi alin singuratatea prin singuratate... E ca o provocare asupra personalitatii...asupra imaginatiei..! Nu mi-a placut niciodata sa locuiesc la bloc...mai ales blocurile noastre, unde te simti captiv intre niste ziduri si atat..pentru ca sunt construite ca niste cutii de chibrituri, impersonale, deloc estetice, si  oricat ti-ai amenaja apartamentul, tot rece, anost, sobru si inghesuit va fi...Sufletul meu a tanjit mereu dupa natura, o casuta iti ofera privilegiul asta..Am avut si eu candva o casuta.. mai bine zis un suflet numit casuta, sau po…

Aer inert

caci ea poate este singura … undeva departe unde zagazurile pamantului formeaza vesnice valuri ale martorului tacut … ce ne priveste cu ingaduinta

Soare

Prefer sa tac, zambesc..si las timpul sa spuna ca nu a gresit..Inchid ochii si merg mai departe! Ma las invaluita de un miros vechi amestecat cu parfumul cafelei, ce starneste visarea. Manute pline cu nisip, culeg scoici la lumina soarelui, in priviri sincere si goale.. Zambesc spre departe..Am sa ii spun in povestea de seara, despre noi! Am sa il iau cu mine pe coltul nostru de stea, si o sa te atinga...macar in vis..Doar te va mangaia copilareste..sa nu fugi... Azi suntem aici, dar maine...?  Iluzia poate fi doar o alegere, dar visul poate fi realitate! Am lasat sa treaca prin mine durere, lacrimi, dor, vinovatie, suferinta, furie, pentru a ma regasi linistita, eliberata, impacata, senina... si cine stie..intr-o buna zi, fericita! Doar eu pot fi zana din povestea mea, care ma salveaza de mine! De azi voi privi o data in vis, si de doua ori spre viata!

[...]

Poveste cu parfum de cafea

Ma gandesc de ceva vreme sa devin antreprenor..Adica sa fiu propriul meu stapan..eu centrez, eu dau cu capul..ceva de genul..De ce? Pai nu am de gand sa ma alint cu faze cum ca mi-as face propriul program, sau ca o sa fiu mai mult determinata sa ma agit, fiindca altfel as da faliment, ori ca asa e la moda..sa iti demarezi propria afacere, fizica sau online..ci pentru ca pur si simplu e un vis de-al meu mai copilaresc, dar e.. Vreau ceva'ul meu special, care sa fie de suflet, si care sa evolueze frumos doar de la o idee, sa pun caramida cu caramida si peste ani sa fiu mandra de ce am realizat..Cam tarziu, dar niciodata nu e prea tarziu..Si acum sunt mandra de ce am realizat profesional, insa vine o vreme cand o etapa din viata ta se incheie si incepe alta..Nu o sa ma dezic de chemarea mea launtrica, insa simt ca mai pot investi suflet si talent si  in altceva... Am mai multe idei in minte, trebuie doar sa conturez si sa definitivez tabloul...urmand a analiza din toate punctele de ve…

Dimineti

Diminetile pot fi dulci, atunci cand iti rasfeti privirea si sufletul cu ciocolata si frisca...
:)

Parfum de suflet

Melodii care ma fac sa traiesc momente intregi. trecute, prezente, sau cine stie..poate viitoare...

[...]

Dragoste la prima vedere

Primavara ninsa

Si eu care credeam ca in sfarsit voi scapa de hainutele groase, si ca va fi primavara si in sifonierul meu, mno..iata ca de dimineata ninge foarte fain..Nu cred in superstitii populare, cum ca sunt "babele"..sau ceva de genu..ba alea noi, ba ale vechi...eu cred ca e doar o primavara capricioasa si atat..asta daca lady winter si-a luat zboru..da bag de seama ca nu vrea sa plece...Poate ca vrea sa ne ofere un ultim dans al fulgilor gingasi..poate ca inca e furioasa, asa ca nu ma voi supara pe ea.. M-a nins in dimineata asta, dar mie imi e primavara. Copilasii m-au intampinat cu narcise mov..mmmmmm, uiasem cat de frumos miros... Pana una alta, azi, ii spun La Multi Ani, mamei mele, si tututor femeilor din intreaga lume..

Cacao cu lapte

Am o mie de ganduri in locuri diferite.. Si stiu ca lucrurile naturale vin odata cu timpul..Mi-as dori sa mai scriu, dar am obosit...  Nu mai vreau nimic..decat cacao cu lapte, cred ca n-am mai baut de cand eram micuta un asa deliciu... Asadar, rabdare si cacao cu lapte!

Nepasare

M-am gandit eu asa, ca in viata, ca sa fii nepasator, trebuie sa fi existat vre-un model in jurul tau de la care sa inveti si "calitatea" asta..! ( modele precum:  familia, scoala, biserica..) Si spun asta, observand elevii care nu mai au nici un interes fata de nimic, cu tulburari comportamentale...Parerea mea e ca scoala nu ar trebui sa compenseze lipsa de dragoste si afectiune a parintilor..scoala nu e suport afectiv..ea fiind nevoita sa compenseze acest deficit. Ofera dragoste doar in cazuri rare si depinde numai de acei dascali care raspund la nevoile sufletesti ale elevilor..Ori nu ai numai un elev, doi, trei..etc..ci ai peste 20..nu te poti ocupa intr-o ora de aspectul asta..cand si asa ti se cere performanta profesionala, si nu sufleteasca... Din '89 incoace, multi dintre copiii acestei tari au crescut si s-au format cu televizorul si internetul..parasiti si abandonati de familie.. din varii motive.., dar cel mai grav mi se pare ca s-au adunat atatea cazuri de si…

Ploua incet

Azi, nu mai vedem esentialul si cautam banalul in tot ce facem... Si cad, si ma ridic, chiar daca mereu ma lovesc de colturile ascutite ale dezamagirilor.