Treceți la conținutul principal

...when people walk away from you


 In drum spre scoala, pe un frig crunt, inca am stare sa observ ..mai ales la trecerile de pietoni: toata lumea e in blugi, si evident toti blugii in cizme..apoi ma iau gandurile..cum ca viata mea e ca o mica casuta de paie..cred ca sunt prea obosita de carat caramizi taman pe vremea asta..[how the Hell did I..?!?]
  Noroc cu verdele salvator din pesimismul exacerbat.
So, when people walk away from you, let them go...! Your destiny is never tied to anyone who leaves you!!

Comentarii

Victor a spus…
Daca stau sa ma gandesc la toti oamenii care au trecut prin viata mea si au plecat....
E interesant ca ii tin minte pe toti si la toti tin. Trecutul face parte din cine sunt acum si de aia oamenii din trecutul meu fac parte din mine. Daca cineva pe care nu l-am mai vazut de foarte multi ani ar reveni in viata mea l-as primi ca si cum n-ar fi plecat niciodata.
Dar niciodata nu sunt eu cel care scormoneste trecutul. Parerea mea e ca ce e intrecut acolo trebuie sa ramana si desi am multe amintiri frumoase legate de oameni care acum sunt plecati de mult din viata mea, nu ii regret si nu ii vreau inapoi.
Nu e bine sa te uiti in urma dupa ceea ce nu mai este pentru ca astfel nu mai vezi oamenii cu care viata te face sa te intersectezi in prezent. :)
Dănuţa a spus…
Oamenii din viata noastra si implicit si cei din trecutul nostru, ne schimba, vrem sau nu vrem..si imprumutam de la ei gesturi, cuvinte, amintiri, etc..Desi suntem unici in felul nostru, tot ne ramane de la fiecare cate ceva.. gesturi, melodii, gusturi, priviri, zambete...Pana la urma si trecutul nostru e ca o calatorie..unii il parcurg in fuga, altii doar in plimbare..:)si oricum oamenii din trecut sunt mereu prezenti undeva..:)

Postări populare de pe acest blog

Sindromul Borderline

Tulburarile de personalitate borderline ocupa zona incerta dintre patologia psihica si normalitate, persoanele ce prezinta astfel de tulburari nu sunt bolnave mintal, dar nici deplin normale. Desi lipsesc date definitive, incidenta tulburarii de personalitate borderline este de 1 pana la 3%, la nivelul populatiei mondiale. Ca si in cazul altor afectiuni psihice, cauzele tulburarii de personalitate borderline sunt complexe. Numele a aparut in urma teoriilor din anii ’40 – ‘50 cand se considera ca afectiunea era la granita (border) dintre nevroza si psihoza. Aceasta viziune nu mai reflecta gandirea prezenta. In fapt, anumite grupuri de psihanalisti fac presiuni pentru schimbarea denumirii, inlocuindu-l cu tulburarea reglarii emotionale.

Termenul “borderline” desemneaza stari intermediare intre schizofrenie si nevroza.

Sindromul borderline (sau marginal) are o evolutie cronica, ondulanta. Este un sindrom comparativ cu o nevroza, deosebit de durabil, intens, polimorf, rezistent la tratament…

Reflecții

Mi-ar plăcea să mă uit în urmă și să spun ca nu regret nimic! Doar că realitatea nu este așa. Sunt multe lucruri pe care le-aș face altfel decât le-am facut. Dar cred că este mai constructiv să mă uit înainte. Știu ce mi-am propus să fac mâine. Știu încotro mă îndrept și ce vreau să obțin. Dar mai mult decât orice, știu ce fel de om sunt. Iar luptele, eșecurile, palmele primite de la viață, m-au transformat, arătându-mi că trebuie sa fiu mai bună. Încă învăț și încă încasez lovituri, iar asta mă ambiționează și mai mult. Îndrăznesc să mă bat cu imposibilul!

Nedefinit

De ceva timp am un dor in mine sa dorm, sa nu aud nimic, sa încetez cu visele care ma bântuie, sa ma trezesc câte cinci minute pe zi doar de proba si sa ma intorc pe partea cealaltă fără sa-mi pese de mâncare, de pastile, de ceva anume, sa nu simt nevoie de nimic si de nimeni, sa nu aud pereții vorbind, sa nu sune telefonul si sa fiu nevoită sa spun un "nu" sau un "nu știu" care nu depind de mine ... prea multe negații, la naiba... sunt atat de obosita încât am senzația ca ma transform in umbra... poate e de la vremea asta atat de anapoda...  rămân cu dorul. Va trece pana la urmă.