Sine de tren cafenii...

 
It may be all gone tomorrow..
Sunt din nou un copil care nu mai crede in basme, dar prinsa insa intr-unul. Totul e paradox si ironie. Cat ar mai costa inca un vis ?!  Ce mai astept? Sa-mi spuna ca nimic nu a fost real? Sa privesc valurile sau sa ma indrept spre apa fara sa stiu a innota..?! Promisiuni goale..detalii ignorate..priviri ascunse..realitate rece..! Oboseala sub proprii pasi, peroane si drumuri pustii..caci oamenii in vremurile de azi nu mai merg pe jos..

Comentarii

Postări populare