Treceți la conținutul principal

Fiecare zi...


 La ce bun sa dai un sens existentei tale cand esti constient de propria-ti efemeritate? Si, intr-un final, la ce bun sa iubesti cand stii ca omul e sclavul lumii supus uitarii? Suntem robii obisnuintei!

VH2 - Nu-mi mai pasa
   
  

Comentarii

Victor a spus…
in esenta ceea ce spui tu s-ar traduce prin "ce rost are sa traiesti cand poti sa mori?"
o vorba veche spune "traieste clipa!" si asta ar fi si raspunsul meu. caci ce altceva este viata ta, a mea si a tuturor decat niste clipe in oceanul eternitatii? trebuie sa ne traim clipa caci ea este singurul lucru pe care il avem.
Dănuţa a spus…
Fiindca noi suntem fiinte vii, suntem intr-un permanent schimb structural si procesual de sine. Si odata cu trecerea noastra prin viata experientele personale ne contureaza cumva viziunea asupra vietii, ca mai apoi si atitudinea vizavi de aceasta. Dar nici nu exclud ca oricate prabusiri ar avea omul in viata, reuseste mereu sa isi adapteze spiritul la lumea exterioara, trecand printr-un sir de stari emotionale ce îi va purta constiinta si sufletul prin labirintul tumultos ce se cheama insasi viata. Un raspuns din prisma filosofiei..caci viata traita, este de secole o problema fundamentala a omenirii.
Victor a spus…
viata este o problema a omenirii pentru ca si cu ea se intampla ca si cu toate celelalte: atunci cand omul nu stie sa o traiasca se apuca sa o comenteze. :))
un om fericit este mai intelept decat toti filosofii. :)
Danette a spus…
Azi am mai spus pe undeva, nu-mi amintesc prea bine , dar suna cam asa : " nu conteaza cum traiesti, conteaza ce lasi in urma" .

Postări populare de pe acest blog

Sindromul Borderline

Tulburarile de personalitate borderline ocupa zona incerta dintre patologia psihica si normalitate, persoanele ce prezinta astfel de tulburari nu sunt bolnave mintal, dar nici deplin normale. Desi lipsesc date definitive, incidenta tulburarii de personalitate borderline este de 1 pana la 3%, la nivelul populatiei mondiale. Ca si in cazul altor afectiuni psihice, cauzele tulburarii de personalitate borderline sunt complexe. Numele a aparut in urma teoriilor din anii ’40 – ‘50 cand se considera ca afectiunea era la granita (border) dintre nevroza si psihoza. Aceasta viziune nu mai reflecta gandirea prezenta. In fapt, anumite grupuri de psihanalisti fac presiuni pentru schimbarea denumirii, inlocuindu-l cu tulburarea reglarii emotionale.

Termenul “borderline” desemneaza stari intermediare intre schizofrenie si nevroza.

Sindromul borderline (sau marginal) are o evolutie cronica, ondulanta. Este un sindrom comparativ cu o nevroza, deosebit de durabil, intens, polimorf, rezistent la tratament…

Reflecții

Mi-ar plăcea să mă uit în urmă și să spun ca nu regret nimic! Doar că realitatea nu este așa. Sunt multe lucruri pe care le-aș face altfel decât le-am facut. Dar cred că este mai constructiv să mă uit înainte. Știu ce mi-am propus să fac mâine. Știu încotro mă îndrept și ce vreau să obțin. Dar mai mult decât orice, știu ce fel de om sunt. Iar luptele, eșecurile, palmele primite de la viață, m-au transformat, arătându-mi că trebuie sa fiu mai bună. Încă învăț și încă încasez lovituri, iar asta mă ambiționează și mai mult. Îndrăznesc să mă bat cu imposibilul!

Nedefinit

De ceva timp am un dor in mine sa dorm, sa nu aud nimic, sa încetez cu visele care ma bântuie, sa ma trezesc câte cinci minute pe zi doar de proba si sa ma intorc pe partea cealaltă fără sa-mi pese de mâncare, de pastile, de ceva anume, sa nu simt nevoie de nimic si de nimeni, sa nu aud pereții vorbind, sa nu sune telefonul si sa fiu nevoită sa spun un "nu" sau un "nu știu" care nu depind de mine ... prea multe negații, la naiba... sunt atat de obosita încât am senzația ca ma transform in umbra... poate e de la vremea asta atat de anapoda...  rămân cu dorul. Va trece pana la urmă.