Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din mai, 2010

Libertatea, ca stare..

In ultima vreme, cel putin, am senzatia ca, notiuni ca adevar, libertate, iubire, tin de domeniul abstractului. Oricum de mare respiratie si flexibilitate. Sau sa le spunem relative. Pe mine m-a uimit continuu libertatea ca stare interioara (desi cred ca doar interioara poate fi). Cand nu te jeneaza nimic, nu te supara nimic, o imensa intelegere si iubire. Nu vorbesc de toleranta care, pentru mine, presupune acceptarea unor lucruri care ma deranjeaza. Nu vorbesc de compasiune. Si nici de elan sau insufletire. Starea pe care, mai in gluma, mai in serios, am numit-o "prezenta". De a fi tu, intr-un moment oarecare, prezent, dilatand la maximum simturile, largind baierile inimii, ale mintii. Prezenta intr-un moment, trist, vesel, oarecare, care iti poate sfarama si reface in acelasi timp personalitatea. De a intelege ca lucrurile nu sunt conforme cu tiparele sau structura ta, au un mod al lor de a fiinta, ce se modifica permanent. Senzatia de continuitate, unicitate si banalitat…